În aceste condiţii, salvarea firmei a venit din comenzile din agricultură. „Suntem foarte bine poziţionaţi în acest domeniu, avem un renume bun, se cumpără de la noi aparatura care are o denumire asociată cu marca, aşa cum sunt numiţi adidaşii“, spune antreprenoarea, care explică faptul că aparatura este necesară pe fiecare verigă a lanţului, după recoltare, cerealele fiind testate deopotrivă de fermieri, traderi, depozitari, de firmele din morărit şi panificaţie. „Odată cu dezvoltarea economiei private, producătorii şi-au dat seama că au nevoie de aparatură de analiză pentru a-şi controla produsul finit. Primii care au început să facă exporturi s-au lovit de această cerinţă din partea clienţilor lor din străinătate.“ Aparatura specifică agriculturii şi-a adjudecat o pondere de 35-40% din totalul cifrei de afaceri are cam 35-40%, iar Sartorom a pus recent în funcţiune şi un departament dedicat pentru etalonări şi verificări metrologice. „Avem şi laborator acreditat pentru analiza umidităţii la cereale. Un trader de cereale sau un siloz trebuie să analizeze anumiţi parametri ai cerealelor; unii dintre parametri sunt reglementaţi de stat şi este necesar ca aparatele cu care se măsoară umiditatea cerealelor respective să fie verificate că funcţionează corect. Pentru asta, este obligatorie verificarea metrologică a aparatului, în fiecare an.“

Cel mai frumos moment din carieră, afirmă antreprenoarea, a fost inaugurarea sediului din Bucureşti, în urma unei investiţii de 1,2 milioane de euro. „În fiecare an investim între 50.000 şi 200.000 de euro, în funcţie de profitul din anul anterior. Şi la Timişoara avem în proprietate sediul în care funcţionează filiala, a fost o investiţie care a depăşit 100.000 euro.“ Tot ea spune că un motiv permanent de satisfacţie este calitatea echipei, firma având acum 37 de oameni; îşi aminteşte că în 1993 a avut primul angajat, persoana care este acum directorul economic. Apoi a angajat un inginer, apoi vânzători, oameni care să facă vama, iar la circa cinci ani de la momentul în care a fondat firma ajunsese la zece angajaţi. La debutul crizei în firmă lucrau peste 30 de oameni, iar Bittenbinder spune că nu a fost nevoie să facă concedieri, pentru că au fost plecări naturale.

Primele echipamente din portofoliu se adresau preponderent industriei alimentare, iar apoi, de-a lungul anilor, gama de produse s-a dezvoltat organic. „În minerit am vândut prima şi unica microbalanţă din România, tot în minerit singura instalaţie de rafinare a aurului din ţară din ultimii 25 de ani.“ Majoritatea furnizorilor sunt din Germania, dar sunt şi producători din Franţa, Suedia. Ca ordin de mărime, portofoliul reuneşte mii de produse, aduse pe comandă, „nu lucrăm de obicei pe stoc, pentru că nevoile diferă de la client la client. Doar pentru agricultură putem crea un stoc de produse înainte de campania de recoltare. Toţi se trezesc în campanie că le trebuie aparate. În celelalte domenii marea majoritate a aparatelor sunt customizate“. Cea mai mare comandă livrată a fost în 1996, o instalaţie de rafinare a aurului care la acea vreme costa 0,5 milioane de mărci germane, iar în 2011, 2014 şi anul trecut firma a avut contracte mari, de aproximativ un milion de euro.

Pe lângă sediul central de la Bucureşti, Sartorom are birouri în principalele centre economice şi universitare ale României: Timişoara, Cluj, Iaşi, Braşov şi Craiova, unde se desfăşoară activităţi de consultanţă tehnică şi vânzări, iar la sediile din Timişoara şi Iaşi se oferă şi service, etalonări şi verificări metrologice.

Despre planurile pe termen lung, Carmen Bittenbinder spune că îşi doreşte să dezvolte o clădire specială pentru laboratoare şi să ajungă la 45-50 de angajaţi, „să extindem personalul de vânzări pe termen mediu şi lung în toate punctele de lucru pentru a putea acoperi mai bine industriile pe care lucrăm – agricultură, auto, farma şi cosmetică, medicală, alimentar şi nutreţuri, cercetare“.

La 25 de ani de la momentul în care a întemeiat firma, antreprenoarea spune că nu regretă drumul ales, „pentru că îmi oferă satisfacţii, interacţionez cu multe domenii, nu ştiu ce alt job ar fi putut să-mi ofere o diversitate similară“.