Însă prin recenta sa intervenţie, una dramatică, comisarul european al concurenţei Margrethe Vestager pare să fi furat iniţiativa de reformă de la politicienii din Washington. Într-o decizie pe care timp de mulţi ani experţii în taxe au considerat-o de necrezut, Vestager a decis că o parte apreciabilă din averea din străinătate a Apple a fost câştigată ilegal.

Vestager a descoperit că producătorul celebrelor telefoane iPhone a beneficiat de facilităţi fiscale aranjate în spatele uşilor închise cu autorităţile irlandeze în urmă cu un sfert de secol. Acordul a permis Apple să evite plata unor taxe de 13 miliarde de euro timp de zece ani. Aceste taxe, plus dobânzile trebuie acum plătite, a explicat comisarul.

Noua turnură a situaţiei l-a înfuriat pe Cook. A insistat cu faptul că aceste profituri au fost deja taxate în Europa. „Comisia cere acum schimbarea retroactivă a acelor reguli“, a protestat el. Două zile mai târziu, încă fierbea. A descris decizia lui Vestager ca fiind o „mizerie“. Dar a făcut şi un anunţ surpriză: într-o intervenţie la un post irlandez de radio, Cook a vorbit despre repatrierea cash-ului deţinut în străinătate şi despre plata taxelor în SUA.

„În acest moment aş spune că ne vom repatria banii anul viitor“, a spus el. „Am constituit provizioane de mai multe miliarde de dolari pentru plata facturii fiscale imediat ce repatriem banii.“ N-a explicat mai multe, dar ce a spus reprezintă o schimbare notabilă în tonul discursului lui Cook, care are acum nevoie de toţi aliaţii pe care-i poate găsi în Congresul american. Indiciile că Apple este mai dispus să plătească impozite în SUA pot fi tocmai acel tip de mesaj pe care politicienii americani vor să-l audă.

Nu încape îndoială că şeful Apple are prieteni sus puşi. În ultimele luni Cook a organizat evenimente de strângere de fonduri atât pentru candidatul democrat la preşedinţie Hilary Clinton cât şi pentru republicanul Paul Ryan, o forţă în Congres. Însă puţini politicieni americani au ieşit să lupte cu toată puterea lor pentru a apăra aranjamentele fiscale ale Apple cu irlandezii. Jack Lew, secretarul Trezoreriei, a emis unele avertismente că mutarea făcută de Comisia Europeană poate avea un efect de „răcorire“ a investiţiilor transfrontaliere UE-SUA şi că Washingtonul ar putea lua în „considerare eventuale răspunsuri“. Însă până acum nu au apărut semne că cele 13 miliarde de euro pe care Apple trebuie să le dea Irlandei sunt pe cale să cauzeze o criză de amploare.

În spatele cortinei, nemulţumirea faţă de corporaţiile americane şi de grămezile de bani neimpozitaţi ţinute în străinătate creşte. Se poate ca politicienii să nu-şi fi dat seama ce intenţii au legat de această problemă, dar ultimele 18 luni le-au reamintit cu vârf şi îndesat că miza este enormă. 

În noiembrie anul trecut, mulţi de la Washington au fost surprinşi să vadă cum Pfizer, unul dintre cei mai mari producători de medicamente din SUA, prezintă planurile unui acord record de 160 de miliarde de dolari – o tranzacţie de inversiune fiscală care i-ar fi permis să fuzioneze cu un rival străin mai mic şi să-şi mute sediul în afara SUA. Încercarea făcută de Pfizer era doar cea mai recentă, şi cea mai mare, vârful unul val de tranzacţii de inversiune fiscală. Astfel de acorduri sunt proiectate să permită multinaţionalelor o libertate mai mare de a-şi folosi rezervele de cash fără să plătească impozite în SUA.

În cele din urmă, administraţia Obama s-a mişcat suficient de rapid pentru a introduce reguli mai dure care descurajează tranzacţiile de inversiune fiscală, zădărnicind planurile Pfizer. 

Aceste planuri au fost totuşi încă un semnal de alarmă: grămezile de bani netaxaţi ţinute de companiile americane în străinătate sunt o problemă care trebuie rezolvată. Cei mai mulţi experţi în reforme fiscale spun că aranjamentele irlandeze ale Apple cu greu pot fi apărate ca fiind cinstite.

Pascal Saint-Amans, specialist al OCDE, este unul dintre critici. „Cazul Apple ilustrează foarte bine planificarea agresivă a politicilor fiscale ale companiilor. Aceasta produce profituri masive care nu sunt taxate nicăieri. Exact din cauza acestor tipuri de scheme G20 ne-a cerut să analizăm reforme fiscale ample în urmă cu trei ani.“

Munca OCDE în domeniul reformelor fiscale a determinat Irlanda să acopere lacunele care au permis Apple şi altor multinaţionale să folosească companiile irlandeze „rezidente şi netaxabile“ pentru a primi miliarde de dolari în profituri netaxate. Rezultatul este că Apple a renunţat la astfel de aranjamente anul trecut.

Acum rămâne de văzut dacă Vestager este dispusă să mergă şi după banii altor companii americane bogate care au folosit structuri fiscale agresive în Europa. Are deja în vizor două ţinte: McDonald’s şi Amazon, care se folosesc de acorduri suspecte cu Luxemburgul. Comisarul nu a exclus ca vânătoarea să se extindă.