Printre companiile care au cumpărat deşeuri de pe platformă se numără fabrici de bere, de ciocolată, companii farmaceutice, producători de băuturi carbogazoase; cele mai reciclate materiale sunt plasticul, PET-uri, urmate de aluminiu, sticlă, carton şi lemn.

Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România are niveluri de reciclare şi compostare de doar 16%, mult sub media europeană de 44%, şi rate de depozitare a deşeurilor ridicate. ”Gradul de reciclare în România este ruşinos de redus la nivel european“, spune Adela Lazăr. Tot ea adaugă că implementarea platformei nu a fost dificilă, ci ”cel mai dificil a fost convingerea oamenilor să fie responsabili şi să îşi dorească să-şi îndeplinească ei ţintele de reciclare“.

Comisia Europeană a atras atenţia că România încă nu a adoptat un program de politici naţionale pentru o economie circulară şi că productivitatea resurselor a fost una dintre cele mai scăzute din UE, înregistrând 0,31 euro pe kg faţă de media UE, unde această valoare este de peste şase ori mai mare (2 euro/kg).

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit până în 2020 următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională. De asemenea, ţara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deşeuri electronice de 4 kg/locuitor şi să colecteze separat biodeşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.

La 1 ianuarie 2017 a intrat în vigoare taxa pentru depozitarea deşeurilor la groapa de gunoi, în valoare de 80 de lei pe tonă, acest demers fiind gândit mai degrabă ca o penalitate menită să reducă depozitarea deşeurilor. ”Trebuie crescute anumite taxe, pentru că în momentul de faţă nu este eficient economic pentru un colector să facă şi reciclare. Taxa de depozitare este scăzută, e mult mai simplu şi mai rentabil să ducă tot deşeul la groapă decât să-l sorteze, apoi materialele să fie reciclate“, spune Adela Lazăr. Această taxă urmează să crească la 120 lei pe tonă din 2018, potrivit prevederilor incluse în legea 384/2013.

În mai 2017, Comisia Europeană a demarat proceduri de infringement împotriva a 14 state membre printre care şi România pentru nerespectarea obligaţiilor privind raportarea implementării mai multor norme ale UE. Asta în timp ce alte ţări reciclează majoritatea deşeurilor produse, iar Suedia cumpără deşeuri de la vecinii norvegieni pentru reciclare. ”În Olanda au ajuns să valorifice inclusiv metalele neferoase din cenuşa care rezultă de la incinerare. Au tehnologii care extrag neferoasele din cenuşă.“

Pentru a atinge un nivel mai mare de reciclare este nevoie ca firmele să-şi asume responsabilitatea reciclării; în plus, este necesar şi de un grad mai mare de educaţie în acest domeniu, atât la nivelul companiilor, cât şi la nivelul consumatorilor. Un rol important îl pot juca autorităţile, prin decizii ferme, astfel încât să fie descurajată depozitarea deşeurilor.